Poti evita micromanagementul?
Thursday,22 January 2009Prima data cand am auzit de micromanagement a fost la vechiul job cand managerul (Gerard Szatvanyi) m-a atentionat ca asta fac eu si ca as putea sa deleg in totalitate unele task-uri fara sa incerc sa repar singura munca celorlalti.
Am devenit atunci constienta de aceasta situatie insa acum privind in urma imi dau seama ca am continuat sa fac micromanagement.
Cred ca acest lucru se intampla oamenilor tehnici care avanseaza la o pozitie de middle management fara sa-si dea seama, insa, ca o data cu cresterea lor trebuie sa se axeze mai mult pe construirea unor abilitati de negociere, comunicare, motivare etc.
Ce este de fapt micromanagementul?
Potrivit Wikipedia micromanegementul este:
a management style where a manager closely observes or controls the work of his or her subordinates or employees. Micromanagement is generally used as a negative term
Ceea ce trebuie adaugat este ca micromanagementul nu este legat numai de relatia dintre un sef si subordonatii sai ci poate aparea intre oricare dintre membrii unei echipe.
Mai mult decat atat micromanagementul poate aparea si in relatia dintre un client si furnizor, cazul acesta fiind cred cel mai greu de rezolvat.
Cateva exemple de micromanagement
Micromanagementul cel mai grav este atunci cand seful vine si iti spune ca metoda in care faci tu un lucru nu este buna pentru ca pur si simplu nu este cea pe care el o foloseste si te obliga sa-ti schimbi metoda pentru a te putea verifica.
Tot micromanagement este atunci cand angajatul isi stabileste o anumita lista de prioritati pe o zi si seful intervine in programul acestuia pentru a-l schimba. Binenteles aici pot fii mai multe cauze. Uneori este necesara interventia pentru ca apar lucruri neprevazute. Indiferent de motiv, insa, angajatul se va simti fara doar si poate frustrat.
De unde se trage micromanagementul?
Micromanegementul se poate trage fie dintr-o atentie excesiva la detalii, fie dintr-o dorinta de a dovedi ceva superiorului, fie dintr-o nevoie exagerata de a detine controlul.
Se pare ca una dintre presupusele scuze ale unui micromanager ar fii ca stilul lui/ei este de fapt “structurat si organizat” ceea ce m-a amuzat, acestea fiind exact cuvintele pe care le folosesc si eu.
Efectele secundare ale micromanagementului
- transmiterea unui mesaj negativ: “nu am incredere in tine”, “nu cred ca poti face jobul acesta singur/a” implicit demotivarea persoanei respective;
- daca este vorba de un micromanagement drastic si manifestat fata de toti oamenii din echipa atunci rezultatul muncii unei intregi echipe este de fapt viziunea unui singur om care este mai putin probabil sa fie calitativa decat daca era rezultatul unui brainstorm de idei al echipei;
Exista totusi cazuri in care micromanagementul este un lucru pozitiv?
Aici ii dau dreptate lui Michael Eisner (fost CEO la Walt Disney) care afirma intr-o conferinta ca micromanagementul e ok sa apara ca o actiune in urma unei idei mai bune. Cu alte cuvinte daca managerul observa ca un rezultat nu serveste in totalitate scopului inital fie din cauza ca oamenii implicati direct s-au concentrat pe alte scopuri intermediare (design, siguranta in folosire) fie pentru ca a fost o scapare, atunci este ok sa intervina pentru a corecta greseala.
Ca un raspuns personal la intrebarea din titlu: da, poti evita micromanagemntul.
Pentru asta trebuie sa fii in primul rand constient ca esti un micromanager. Ca pentru orice problema acceptarea este primul pas spre rezolvare. Apoi trebuie sa-ti invingi orgoliul personal si sa fii constient care iti este rolul in echipa. Ideile tale pot fi interesante insa pana la urma cei care sunt specializati pentru un anumit job stiu mai bine.
Un articol interesant despre cum sa te vindeci de micromanagement este aici.
La final un filmulet amuzant legat de micromanagement:




